EP.1 – IRIS, USA SI CLANTA

Eram elev ,prin 1980, si visam sa merg la un concert cu Jethro Tull sau Genesis dar tot un vis era si sa pot intra la un concert Iris la casa de cultura P.Sandor. Este greu de spus in cuvinte cum era pe atunci, cum trebuia sa ne eschivam pentru a putea ajunge la concerte care chiar erau o rara avis. Phoenix, Sfinx, Iris, Harap Alb, Columna, Promuzica si inca multe altele erau pentru mine ,copil pe atunci, culmea muzici Romanesti!

Au trecut anii si am reusit sa particip la concertele celor de la Jethro Tull si Peter Gabriel adica Genesis iar cu aceasta pot sa bifez printre cele mai importante taskuri de pe bucket list.

Ce poate fi mai frumos decat sa-ti vezi un vis implinit? Desi am o varsta as fi urcat pe scena sa fac matanii in fata lor deoarece, ei pentru mine inca sunt ingerii muzicii. Sigur m-ar fi placat oamenii de ordine dar ,oare,ar fi inteles ei ce era in sufletul meu? Poate ar fi stiut daca ar fi citit pasajele de mai sus. Dupa concerte, am plecat sau mai bine zis plutit spre casa iar visul a mai durat 2-3 zile.        A fost simplu emotionant si frumos .

In the 80’s cum se zice acuma, mergeam la Iris la concert sa ascult “Corabia cu Panze”, care pentru mine era mai ceva ca imnul national iar daca reuseam sa intru in sala , zic acel daca deoarece erau doar 400 de locuri si peste 1000 de doritori de rock ma consideram un mare norocos. Atunci mi-am dat seama cum arata nebunia rockului .In urmatoarele zile povesteam colegilor ,ghinionisti ce n-au putut intra la concert cum a sunat Red House cantata de Jimmy Hendrix de Romania sau mai bine zic Nutu Olteanu. Suna dumnezeieste, iar modul cum era pictat pe fata cu vopsea verde fosforescenta si modul in care ii alegau degetele pe corzile chitarii era deadreptul fantastic.. Toate aceste la vremea aceea erau niste picanterii mai ceva ca stirile senzationale din ziua de astazi.

Dupa concert urma alta dandana, fuga la ultimul metrou, mare noroc ca am reusit sa il prind. La intrarea in bloc imi scoteam camasa kaki rupta in punctele esentiale si fara nasturi si o piteam bine. Urma sa imi intalnesc inamicul meu numarul unu care scartaia de fiecare data cand dadeam sa intru in apartament. Intram pe varfuri in casa, sa nu auda tata ca am stat peste ora 23:00 afara. Daca auzea urma sa dorm probabil pe scara dar sigur nu in casa. Acea usa care pana acuma mi-a cauzat atatea neplaceri avea sa isi gaseasca nasul in dimineata urmatoare. La ora 6 tambalau ,zgomote,galagie (sa nu fie militia sa intrebe ce am cautat la concert seara), de fapt, usa vopsita cu o zi inainte nu vroia sa se deschida, devenise una cu tocul din cauza vopselei care s-a lipit. Norocul a fost cu vecinul dl.Udrea, om cu frica Domnului si cu 140 kg care a venit si a rezolvat problema, care mi-a oferit un cadou mai devreme de ziua mea si a sfaramat usa cu clanta cu tot. Atunci tata a inteles ca nu doar raul si ramul imi sunt frati de cruce ci si usa cu clanta cu tot mi-au devenit rude.

Asa ca in urmatoarele 2 zile am salutat cu respect usa cu clanta cu tot si i-am promis ca la urmatorul concert o iau cu mine, pe clanta sa se bucure si ea de muzica. Am primit in schimb bilet de voie permanent ,de la tata: Liber la concerte baiete adica pana la ora 24:00! Victorie totala.

Din acea seara am inceput sa iubesc sincer si dezinteresat rockul.

Cum a fost aventura vostra la concertele de atunci sau la cele de astazi ? Sigur au fost intamplari haioase Astept sa povestiti….sa ne distram……ca multe am mai patimit ,cu totii,in numele Rockului.